Astăzi nu m-am simţit ca fiind eu. Să fie de la faptul că n-am făcut ABSOLUT nimic? Şi nu, nu exagerez. Aseară am urmărit un foc de artificii (cu ocazia sfârşirii Zilelor oraşului în care sunt acum), care s-a terminat pe la 1. Da' m-am culcat pe la 2, devreme din moment ce am avut vara asta seri când mă culcam si pe la 4.
În fine, azi mă trezesc la 11. Mă duc la baie, mănânc, deschid Androidu' şi mă bag în pat la loc. Şi am stat ascultând muzică de la tabletă, fără a mă gândi la ceva anume. Iubesc astfel de momente, mai ales când sunt acompaniate armonios de ritmurile metalului şi grunge-ului. Am mai trebuit să mai ies din casă, dar imediat când m-am întors m-am băgat IAR în pat. Exactly the same... Faza e că eu de fel nu sunt aşa de leneş, dar asta mi-a schimbat într-un fel, asta manifestându-se prin averea unei atitudini ciudate care mi-a pus semne de întrebare.
Totuşi, cred c-aş face asta oricând, dar nu şi oriunde. Nu cred că peste tot pot asculta rock (plus că eu prefer să n-ascult muzică, decât să fie la MINIM), deşi am prieteni cărora le place. Ca mine. Azi a fost o zi absolut ca toate de vară (fără griji că mai am puţin până încep a 9-a). D-asta iubesc eu să stau acasă... Aştept totuşi referendumul, chiar dacă sunt şanse (în opinia mea neimportantă) că Băsescur va rămâne bulibaşă pe tărişoara noastră pe care o
Aşteptaţi să mai revin cu argumente despre plictis, viaţă şi alte căcaturi. Dacă nu ţi-a plăcut postul, e vina TA pentru că l-ai citit, so stfu -___- Pă data viitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu